Amintire

Privesc in depărtare
Spre orizontul nesfârşit,
Şi inima şi sufletul mă doare
Mă-ndrept spre chipul tău ne-nsufleţit.

O lacrimă apusă-n zori
Coboară pe obrajii obosiţi
Cum luna trece printre nori
Fără a fi de lume ştiţi.

Spre chipul meu îndurerat
O şoapta se abate
Văd trupul tău ingenunchiat
În faţa mea,în miez de noapte.

Fiori nostalgici mă cuprind
Pierduţi demult în soare
În întuneric mă aprind
Mă sting pierdut în mare.

În ochii mei tu ai murit
Mă-ngheaţ-a ta privire
Poate să te fi iubit
Dar ai rămas o amintire.

Cu zâmbetul atroce
Mă-ndrept spre nemurire
Cu şoatele-ţi feroce
În dulcea despărţire.

Singurătatea mă omoară
Oricât de singură ar fi
Şi înţeleg a câta oară
Ce-nseamnă-n viaţă "a iubi"...